Activitatea de astăzi începe așa cum ne-am obișnuit. Băieții se duc înainte cu mașina să aducă nisip și pământ. Restul voluntarilor pleacă încărcați cu bidoane de 10l, pe care le umplu cu apă pentru material, și apoi pornesc spre Casa Petric.
Ajunși pe terenul de lucru se cară apa, pământul și nisipul din mașină, mobila și alte resturi depozitate pe târnaț peste week-end și pregătim mai multe prelate unde vom prepara cobul în două echipe.
Deoarece vremea a fost destul de instabilă zilele acestea (ba ploaie, ba soare, ba amândouă), am montat o prelată mare peste curte, să putem lucra liniștiți, îndiferent de condițiile meteo.
Pentru pregătirea materialului se formează două echipe. Melania și Cristina pe o prelată, iar pe cealaltă Alexandra, Roxana și Diana. Pe măsură ce se face cobul, se urcă pe târnaț, unde Joe îi învață pe David și Raul cum să zidească fațada casei.
Cu un mic târnăcop, Vlad verifică pereții din prima cameră și îndepărtează tencuiala degradată. La ora 11, imediat după pauză, începe ploaia. Ce mai vară răcoroasă! Ne simțim un pic încurcați de aceste ploi care apar ca din senin, fără niciun avertisment. Ne încurcă și munca (ne băgăm în casă sau sub prelată), dar cel mai tare ne încurcă moralul. Suntem ca într-un carusel de emoții, cum răsare soarele… cum dispare soarele.
Așa cum ne-am obișnuit, la ora două ne așezăm la masă pentru a ne încărca bateriile. Ciorbă de fasole și, pentru felul 2, o porție de gulaș. Bun de te lingi pe degete!
Dupa amiază, apar 3 băieți cu rucsacii în spinare. Sunt printre puținii voluntari care aleg să meargă pe jos, pe la Mănăstirea Râmeț, satul Cheia, printre dealuri, până la noi. Au făcut multe ore și au văzut multe peisaje. Doi dintre ei rămân doar pentru o noapte, dar Samuel, pe numele de scenă Samy, va rămâne până la sfârșitul taberei de restaurare a Casei Petric. Deși au venit doar în vizită, Daniel și Andrei nu au putut sta degeaba, au intrat în atmosfera noastră de lucru și, în mai puțin de 3 ore, au reparat găurile din pereți.
Fațada este aproape gata! Vlad ciocănește pereții din prima cameră. Că să fie bine, trebuie să fie și rău mai întâi, corect? Pentru a restaura casa frumos, trebuie să și distrugem ceea ce nu mai este folositor. Așadar pereții sunt verificați cu multă răbdare de către colegul nostru Vlad.
Ziua se încheie foarte satisfăcător! Avem o mare bucurie să vedem că energia depusă de noi este constructivă și prinde formă. Este cu atât mai îmbucurător să fii alături de oameni care cred în același ideal, iar noi, cei din spatele Muzeului Viu de la Tecșești, suntem extrem de recunoscători pentru toți cei care ne susțin proiectul și ne ajută să îl ducem la îndeplinire!
Va urma…
Un proiect realizat cu sprijinul Albalact, Policolor Romania, TransEuro. Aproape de client și Zaga Brand.
Povestit de Elena Tănase.